asa ii place sa-si spuna… desi…. la 94 de ani este verde si locvace… un om absolut fascinant, prin prezenta, voce, gand… un om senzational, cu povesti extraordinare, unul dintre ultimii adevarati boieri… povestile lui, vocea plina si rasunatoare, sunt o adevarata masina a timpului in care te urci si esti transportat printre umbrele trecutului cu o agilitate si o verva de invidiat…

Dooom’le, profit si eu ca am avut de fotografiat niste mancarici chinezesti si va arat si voua ce pozai pe ziua de ieri…

sa va fac pofta, nu de alta… pentru ca au fost tare bune, si, daca va trebuie, dupa ce s-o deschide restaurantul cu pricina, va dau si datele de contact… mah!

Unul din monumentele Bucurestilor, astazi in ruina, prada vanatorilor de fier vechi si caramida…

un strop de rosu, culoarea pasiunii

un pic de verde pentru liniste,

mult negru al zbuciumului

asa ar arata un autoportret…