of duamne…. ce-mi facu fata asta… leapsa cu betii? mie? geezzz….
apoi…. una absolutamente memorabila a fost cea in care, dimpreuna cu bunul meu prieten Bogdan, ne-am apucat crestineste de dimineata de treaba (a se mentiona ca pe acea vreme beam amandoi vinuri, intre timp ne-am maturizat, am dobandit experienta si intelepciune, asa ca am trecut la tarii) siiiiii, spre seara, terminaseram damijonul de vin din dotare si, profund dornici amandoi, cautam de zor prin pivnita inca un catindat la titlul de bautura in continuare. si nimic, era cumva spre primavara, se cam terminasera vinuturile siiiii, reusim sa mai gasim inca un damijonas cu ceva lichid inauntru. mah, ce-o fi ala? pai sa vedem; iau o gura… pfuaaaaaaa, otetit. ia si asta o gura: mah, e cam otet, da… in conditiile date… facem o salata, ce mama dracului! asa ca ne-am luat damijonul dupa noi si ne-am retras in camaruta mea de la mansarda (pe vremea povestii asteia stateam pe undeva prin piata victoriei, intr-o casuta care avea si cateva camere la mansarda, iar intr-una din ele imi facusem io ‘oceag) si da-i cu otetul cu pricina…. ne-am facut atat de ingrozitor de rau, incat, la un moment de timp, pe cand ne vine cheful sa auzim muzichie, luam una bucata disc andries, punem pe platan, incercam sa pornim obiectul si … nimic. nimic odata, nimic de doo ori… mah, ce mama dracu are asta de nu pleaca? ne apucam sa desfacem tot pick-up-ul, totul in regula, ce mama dracu are mah??? eh, intre timp, ne-a si anume doborat otetul cu pricina, asa ca am adormit… dimineata, ne trezim: totusi, ce-a patit pick-up-ul? nu patise nimic sireacul, doar ca era model dintr-ala vechi care trebe bagat in priza tu-i mama lui de aparat prost care are nevoie de curent… )

dear, se pune ca am facut leapsa??? )
nu de alta, dar scriu inca douajdeani de-aci inainte, daca ma pui sa iti mai povestesc… )
io unu nu o dau la niminea, dar daca se simte varecine sau varecare in chef sa dea cu povesti… liber la furat!